Copiii sunt mult mai vulnerabili în fața temperaturilor ridicate decât adulții. Sistemul lor de termoreglare este încă în dezvoltare, ceea ce îi face să elimine căldura mai greu și să se deshidrateze mai repede. În plus, raportul dintre suprafața corporală și greutatea lor este diferit față de cel al adulților, ceea ce înseamnă că pot acumula căldură mai rapid.
Dacă hidratarea este insuficientă, se pot instala complicații grave precum deshidratarea acută sau insolația.
În sezonul cald, când riscul de infecții digestive și respiratorii crește – iar acestea vin adesea la pachet cu febră – riscurile sunt și mai mari. Febra și căldura din exterior acționează împreună, crescând riscul de complicații severe.
Situații frecvente care favorizează supraîncălzirea copiilor
Mai jos sunt câteva exemple de condiții frecvente care pot duce la supraîncălzire și deshidratare la cei mici:
- Temperaturi de peste 30°C: cresc riscul de deshidratare, mai ales dacă cei mici nu beau suficientă apă;
- Temperaturi peste 35°C: pot apărea amețeli, slăbiciune, lipsa transpirației – semne de alarmă;
- Când termometrul sare de 40°C, pericolul este extrem pentru copii, vârstnici, gravide sau persoane cu boli cronice;
- Umiditate ridicată: îngreunează evaporarea transpirației, deci eliminarea căldurii;
- Soarele puternic între orele 10:00 și 17:00: intensifică efectele negative ale căldurii;
- Copii lăsați în mașini parcate sau în spații neaerisite: temperatura din interior poate atinge niveluri fatale în doar câteva minute;
- Activitățile fizice intense afară, fără hidratare și protecție, pot duce la insolație;
- Îmbrăcăminte nepotrivită: haine groase, din materiale sintetice care nu lasă pielea să respire;
- Probleme medicale preexistente, precum boli respiratorii sau neurologice;
- Folosirea insuficientă a protecției solare, atât creme, cât și îmbrăcăminte adecvată.
Afectările produse de căldură și cum le recunoaștem
1. Deshidratarea acută
Este una dintre cele mai frecvente probleme în zilele de caniculă. Poate apărea brusc și evolua rapid. Semnele includ:
- piele și buze uscate,
- somnolență sau iritabilitate accentuată,
- lipsa lacrimilor la plâns,
- urină în cantitate mică și închisă la culoare,
- puls rapid, (atenție, frecvența cardiacă este fiziologic mai mare la copii decât la adulți, consultați informații despre care este frecvența normală pentru vârsta copilului dvs înainte)
- la sugari: fontanelă ușor scufundată.
Ce facem?
În formele ușoare, se administrează lichide: apă, lapte, soluții de rehidratare orală;
În cazurile moderate sau severe: prezentare urgentă la medic sau la spital.
2. Insolația
Este cea mai gravă urgență medicală legată de expunerea la soare. Corpul nu mai reușește să-și controleze temperatura, iar aceasta poate depăși 41°C. În lipsa tratamentului, pot apărea edem cerebral, convulsii, comă sau chiar deces.
Simptomele frecvente:
– piele roșie, caldă și uscată,
– febră înaltă,
– dureri de cap, confuzie, greață, amețeli,
– pierderea conștienței, convulsii.
Ce trebuie făcut:
– Chemați imediat ambulanța;
– Copilul se așază într-un loc răcoros, dezbrăcat, se umezește pielea cu apă mai rece decât temperatura corpului;
– Dacă este treaz și conștient, i se oferă lichide în cantități mici, repetate
3. Epuizarea termică
Apare după expuneri prelungite la căldură fără hidratare adecvată. Nu e la fel de severă ca insolația, dar netratată, se poate transforma în aceasta.
Simptome:
– sete accentuată, slăbiciune,
– transpirație abundentă,
– crampe musculare,
– greață, iritabilitate, dureri de cap.
Intervenții utile:
– Mutarea copilului la umbră sau într-un spațiu răcoros,
– Dezbrăcarea, hidratarea, aplicarea de comprese reci,
– Contactarea unui medic, mai ales dacă simptomele persistă.
4. Crampele musculare cauzate de căldură
Sunt contracții dureroase, de obicei la nivelul picioarelor sau abdomenului, după joacă intensă în soare. Apar ca urmare a pierderii de săruri prin transpirație.
Ce facem:
– Pauză de la activitatea fizică,
– Hidratare cu lichide ce conțin electroliți,
– Masaj blând al mușchilor afectați,
– Odihnă într-un spațiu răcoros.
Cum protejăm copiii de efectele caniculei?
– Alege haine lejere, subțiri, din bumbac sau in, în culori deschise;
– Evită ieșirile în intervalul 10:00–17:00;
– Oferă apă frecvent, chiar dacă nu cer;
– Evită supraîncălzirea camerei – aerisește, folosește ventilatoare sau aer condiționat (nu direct spre copil);
– Nu lăsa copilul în mașină, nici măcar pentru câteva minute;
– Joaca în aer liber se face la umbră, preferabil cu activități care implică apă;
– Folosește pălării cu boruri largi și ochelari de soare cu protecție UV;
– Aplică și reaplică regulat creme de protecție solară.
Hidratarea și alimentația sugarilor în zilele caniculare
– Sugarii alăptați exclusiv (0–6 luni) nu au nevoie de apă suplimentară. Laptele matern este perfect echilibrat și suficient, chiar și pe vreme foarte caldă. Mamele trebuie însă să se hidrateze corespunzător.
– Sugarii hrăniți cu formulă: pot primi ocazional câteva linguri de apă fiartă și răcită între mese, dar cu moderație (max. 30 ml/zi).
– După 6 luni, când se începe diversificarea, apa trebuie introdusă zilnic. Se oferă apă plată potrivită pentru sugari, slab mineralizată, în cantități mici, între mese.
– Copiii peste 1 an trebuie încurajați constant să bea apă. Nu așteptați să ceară! Apa trebuie să fie băutura lor principală.
Alimentația copiilor pe timpul verii
– Atenție sporită la igiena alimentelor și păstrarea lor la rece – riscul de toxiinfecții este mare;
– Evitați alimentele greu digerabile sau foarte dulci în timpul zilei;
– Fructele și legumele proaspete, iaurtul, supele ușoare și gustările reci sunt cele mai bune alegeri;
– Fructele trebuie spălate foarte bine și oferite în porții mici, cât mai repede după tăiere.
